uşa de la intrare

marți, 28 iunie 2011

Cele 451 grade Fahrenheit ale istoriei


Atunci când nu înţelegem un fenomen, nu înseamnă că mecanismele prin care s-a produs sunt inexplicabile sau ermetice. Nici secrete nu sunt, pentru că foarte puţine sunt lucrurile care se dezvolta sau se conservă în secret. Neînţelegerea poate să derive din neştiinţă şi mai ales din refuzul de a cerceta natura lucrurilor.
Asist neputincioasă, ca şi cei asemeni mie, deschişi la minte şi mai ales greu de manipulat intelectual, la nişte lucruri înfiorătoare, care nu mai au de-a face cu economia sau cu socialul ţării ăsteia, ci doar cu politica; o politică prelucrată dincolo de limita absurdului.
Am putut să înţeleg mecanisme , de la brut la extrafin, care fac parte din motorul puterii, dar, când mi se dă cu istoria peste ochi, nu mai înţeleg nimic. Nici măcar nu mai simt furie, ca în vremurile bune! Simt că dintr-o dată s-a lărgit în jurul meu un vid...
N-am simpatizat în şcoală sau în tinereţe cu istoria, pentru că vârsta tânără nu face loc nici măcar noţiunii de istorie, în conştiinţa individului. Nimic din universul unui tânăr nu e grevat de istorie.
Însă, de o vreme bună încoace, determinată de un concurs de împrejurări în care m-am antrenat personal, am luat maldăre de cărţi de istorie şi-am "concasat"; autori grei, istorici de tip platinum, care s-au încăpăţânat să scrie istoria pură, nealterată de diverse regimuri.
Cel mai mare adevăr, care poate să-ţi cultive o dragoste imensă pentru neamul tău, este istoria. Ce frumoasă istorie avem!
Şi cât e de crudă realitatea prezentului în care asistăm înspăimântaţi, la capătul fiecărei zile, la evenimente şi declaraţii halucinante, la proiecte aberante, care se vor duce la îndeplinire doar pentru că ele depind de o nenorocită de aritmetică electorală. Asta vrea majoritatea! Care majoritate?
Nimic din ceea ce mă tulbură acum, dureros de tare, n-o să detaliez. Şi nu din teamă. Nu îmi însuşesc sentimente de genul acesta, deşi am învăţat din experienţa altora că nu-i deloc de glumă cu anumite lucruri, iar acolo unde frâiele sunt scăpate, greu se mai poate redresa situaţia.
Îmi rămâne doar mulţumirea că am conştiinţă, o valoare pe care nimeni nu ne-o poate strivi sau înlătura, indiferent care ar fi instrumentul de represiune.
Cam acesta ar fi motivul pentru care n-am mai postat nimic nou, în ultimele câteva săptămâni. Am obişnuit cititorii cu un stil anume şi acum nu pot să-l îmbrac în cuvinte.
Simt, cum spunea un personaj din seria Harry Potter, că totul parcă a îngheţat şi n-o să mai fie niciodată fericire pe pământ.
Mă încăpăţânez să-mi învăţ istoria şi mai ales, să n-o uit. Săptămâna trecută a fost Dan Puric pe acasă, acel acasă pe care îl ştiţi fiecare şi-l simţiţi în toată fiinţa. L-am întâlnit pe la Valea Neagră, cu undiţa în mână. Se umplea de viaţă, între apă şi munte. Îmi venea să-i zic: Bre, Maestre, lasă naibii undiţa aia, că şi-aşa nu prinzi nici un biban ( s-a prins peşte "la bătaie" zilele trecute, şi acum nu mai trage o lună) şi hai să ne vorbeşti vreo 4-5 ore despre ce-avem noi mai frumos şi mai curat în naţia asta. N-am îndrăznit însă. Omul venise, ca în fiecare vară, să se odihnească. Şi, sincer, îmi era şi frică să deschid cutii de Pandore . Căci asta a devenit viaţa noastră, un lung şir de cutii de Pandore, care-şi deschid singure capacele, neinvitându-ne la vreo formă de luptă sau la vreun act de rezistenţă, pentru că ştim sigur: O să trecem şi peste astea! Vom face din ele istorie!

sâmbătă, 4 iunie 2011

Ai voce? Fă-te de râs!


X-factor îţi dă o nouă şansă.
Poate nu concepeaţi vara fără vreun show botesc sau gen : Românii crapă de talente.
Staţi p-aproape de televizoare, că se fac selecţii riguroase printre cei care nu mai au loc p-ăn balamuce, şi o ard aşa, among us, cu ce pastile au şi ei prin buzunare.
Cică se caută talentul X. Deci, ăia cu Gamma şi cu Delta staţi deoparte, că sunteţi la alt cabinet! Voi, dacă sunteţi cuminţi, vă pune doctorul şi apă în piscină...
Staţi să vedeţi iar, Hoze Careraşi şi Pavarotea şi Monserate, care urcă şi coboară câte cinşpe octave,din care , vreo două mai scapă pe jos; altul scapă pe scenă în chiloţi de latex, cu corpul tatuat de sus şi până jos, cum citisem eu într-o poezie, înghiţind flăcări şi scuipând cenuşă; vreo bunică porno scuturându-se de fiorul primei apariţii pe scenă...
Şi va câştiga desigur, vreo adolescentă violată acum 7 ani, de către tatăl ei, pentru că- nu-i aşa ? - mâna întinsă, care nu spune o poveste, nu primeşte pomană. Şi va interpreta Ciobănaş cu trei sute de oi, să plângă românul ca la moartea lu' Dej şi să-şi dea juma' de pensie pe televoting.
Sau, câştigă vreun alt street-dancer părăsit de părinţi şi afurisit de popa din sat, pentru că i-a furat cireşele , care, după spectacol, va deveni an X- man, in an X-ray, with an X-power!
Până una- alta, aflăm cum se pune trenul în mişcare cu o surcea şi cu o buca' de scoci, şi hai, voi ăştia de prin presa de mare greaţă, nu mai faceţi foc din balegă proaspătă, că sunteţi deja penibili! Suntem daţi dracului, ca meseriaşi, dacă s-a băgat Dorel sub tren cu un băţ şi cu un gumilastic, şi... Gogule, probleme, mă? Le-a înfipt unde trebuie, ca să meargă trenul.
Ce mai vreţi, bă? S-a-ntâmplat! Că era şi ministresa în tren, mare scofală! Doar nu era să dea aia la pedale!
Mie mi se pare foarte tare că românul face din rahat, bici, şi mai şi merge pe şine o sută de km, după aia.
Ia pune-l pe japonez, dacă i se strică trenul, să-l dreagă cu o nuia! Ăla aprinde un stol de laptoape în jurul lui, un perete de computere, care-i dau eroare şi calculează până-l apucă damblaua.
Bine, nu e cazul să luăm în discuţie trenurile ălora!!! Dar veni vorba de inventivitate. Nici dracu nu ne bate, la asta!
...
Deci, băieţii de la X talent, pe la noi să nu veniţi, că nu e vad de genii, p-aici!
Noi cântăm în baie, pe terasă la han şi în parcarea de lângă IFET, dar nu cu factor X ci cu factor Jack sau Săniuţa, după remuneraţie.

joi, 2 iunie 2011

Neo-cucul . Ţăcăneala uneia , pe banii tuturor

Material proaspăt pentru tabloidele colorate!!! Toate titrează ştirea care ne îndepărtează atenţia considerabil, de la noile proiecte privind schimbarea Constituţiei sau alte vrăjeli guvernamentale şi europarlamentare:
S-a efectuat o nouă operaţie de schimbare de sex. O tipă de 35 de ani, relativ expirată pentru a mai aduce în actualitate şi prioritate problema sexului, şi-a pus cuc. A zis doctorul că se cheamă "neo-penis". Aşa s-o fi chemând în zona medicală, căci în zona noastră, nu se cheamă în nici un fel. Dacă e de la natură, se cheamă din patru litere, ordonate astfel: consoană-vocală-consoană-vocală; iar dacă e de la chirurgie plastică, se cheamă prelungirea traseului de pipi, fără efecte în sfera sexuală. Deci, nu e aia cu "p".
Şi râdem, şi râdem, că aşa e la români, am ajuns să ne distrăm şi la parastas, şi , la conferinţa de presă susţinută de merituosul doctor, ni se livrează altă ştire, la pachet cu neo-cucul:
Operaţia e suportată din fondul Casei Naţionale de Asigurări pentru Sănătate. Adică, din banii noştri. Deci, iată pentru ce tip de intervenţie contribui eu de două'j de ani!
Medicul n-are nici o tresărire, ca să anunţe asta, pentru că el, din punct de vedere profesional e un performer; din nimic, a făcut cuc!
Şi recită şi un verset din lista intervenţiilor chirurgicale suportate de contribuabili: Transsexualitatea este o boală şi se află pe listă.
Care aţi întocmit lista, fraţilor? Voi aveaţi sânge-n cuc, când aţi introdus tâmpenia asta?
Cică e boală psihică şi sediul sexului este în creier. I-auzi ce noutate! Ştiam asta de prin clasa a VII-a.
Dar, cugetăm noi, tot cu resursele aflate în creier, dacă e boală psihică, de ce nu i-o tratăm, nefericitului transsexual? De ce nu cu nişte pastiluţe de psiho-pupu; sau cu ceva electrosocuri? Cine a mai văzut tratament pentru probleme psihice, prin chirurgie plastică?
Înseamnă că orice tâmpit care se urcă pe gard şi cântă, pe la 5 dimineaţa " cucurigu" beneficiază de implant de pene în târtiţă şi creastă pe căpăţână.
Gluma-i glumă, dar ne doare. Ne doare pentru că avem copii care suferă de atâtea boli, care adună bani căzând în genunchi pe la uşile televiziunilor, să le publice pe post strigătele de ajutor, avem oameni mutilaţi care îşi plătesc reconstrucţiile, şi statul acceptă plata unei schimbări de sex, care, fie ea a dracului de schimbare, e un MOFT! Nu mă interesează pe mine că o nebună vrea să dea din fund ca bărbaţii, că de fapt, dă degeaba. Neo-cucul nu o ajută cu nimic. Nişte muşchi prelevaţi de la antebraţ, dimpreună cu un os ataşat de-a lungul, nu face decât să aibă o proeminenţă pişăcioasă în pantaloni.
N-am nici o problemă cu homosexualii, repet că am cunoscut astfel de oameni şi sunt foarte ok; nu am nici o problemă cu transexualii, fac ce vor cu viaţa şi cu sexualitatea lor. dar s-o facă pe banii lor, tătuţu', nu pe ai noştri! SUA îi taxează cu 'j de mii de dolari. Europa, cu 'j de mii de euro, iar la noi nu costă nimic. Toate operaţiile anterioare, patru la număr, au fost suportate tot de CNAS. Pe lista de aşteptare mai sunt alte 20 de cazuri.
Băi, în ce ţară fără cuc, trăim???
Ce dracu legislativ avem?
Trecem dracului cu vederea, orice! Şi firmele privilegiate de stat, şi construcţiile de autostrăzi, vai mama lor, şi micile sau marile ciupeli (a se citi tunuri ) financiare...dar, dă-o-n morţii mă-sii de treabă, să-i scoţi unei trepanate, uterul şi tot ce ţine de sexul feminin, să-i pui o punguţă cu silicon şi un os, pe care să le numeşti neo-penis, şi să i le plătim noi, e de mare porc!
Dacă ne uităm pe lista intervenţiilor care nu sunt suportate de Casă, ne apucă disperarea. Ne mai apucă o tură, şi pentru că se duc bolnavii în spital cu medicamente şi materiale consumabile, plătite din banii lor. Casa nu mai susţine programele pentru anumite categorii de bolnavi cronici.
Pot să întreb şi eu, retoric: S-ar putea desfiinţa acest mare căcat numit CNAS? Nu-mi cer scuze deloc, că n-am sinonim sau element de asociere mai potrivit.
Eu l-aş întreba pe doctorul care a coordonat toată operaţia: Bre, eminenţă! Nu cumva se cheamă mutilare, să-i scoţi matricea toată, unei femei funcţionale, la cererea ei, şi să-i faci cuc?
Lasă abureala cu boala psihică, că toţi ştim cum e cu astea. Se diagnostichează foarte uşor, tocmai pentru că nu sunt depistabile. De-aia se pensionează toţi pe motiv de boală psihică (dar continuă să conducă autovehicule, servicii - chiar de stat - sau intră în componenţa unor consilii locale).
Deci, eu am toată stima pentru medicii care vor să blocheze sitemul, un pic. Numai dacă ar fi şi ei, tari în cuc, şi-ar rezista cu protestul.
Păi, ce dracu facem aici? Ajungem să-i plătim factura de neo-cuc, şi lu' Madame Clarance ,fost Vasile (fără bile) , şi lu Naomi, şi mai ştiu eu cărei ţurlibabe?
Că o ia dracu de legislaţie! Vine o femeie cu barbă la doctor şi vrea operaţie de 60.000 de euro, ca să facă pipi printr-un maţ. Să fii sănătoasă, fetiţă, poţi să-ţi pui şi un cactus îm nădragi, dar cumpără-ţi-l singură, că mor copiii pe la uşile spitalelor!
Cu sictir, un hai sictir, Casei!